Din copilărie, vara, iarna făceam amigdalită intr-o formă destul de gravă, care implica drumuri nenumărate la spital, antibiotice, până cand corpul meu a ajuns să nu le mai suporte, amigdalita cronicizându-se cu timpul. O alta problemă aproape permanentă a fost o nevralgie facială cu tentă de sinuzită, care mă tortura, vara fiind stârnită de orice fel de aer circulat natural sau artificial, primăvară/toamnă de la clasicul și de altfel atât de blamatul in Romania „curent”, iar iarna de la orice orice pală de vânt și de la prima scădere de temperatură.
De când folosesc instrumentele Access, pe care le utilizez constant de mai bine de 1 an, toate „bolile” mele au dispărut ca prin minune, cu toate că din când în când mai încearcă palid să facă parte din nou din viața mea.
Devenind mult mai atentă la mine am realizat că în toți anii aceștia achiesasem la punctele de vedere ale altora, cum ar fi:
- o să te doara gâtul dacă bei ceva rece, dacă mănânci inghețată, dacă nu porți fular;
- sigur o să iei viroza care circulă prin oraș, la scoală, la serviciu, motiv pentru care luăm ca o fată „strângătoare” absolut toate virozele;
- nu deschide ușa și geamul în același timp, că te trage „curentul”. M-a străfulgerat una în moalele capului, când cumnata mea mi-a zis că străinii nici nu au noțiunea de curent și că pe ei nu-i „trage curentul”;
- nu da drumul la aer condiționat, sau dacă-i dai drumul nu cumva să stai sub jetul de aer că cu siguranța te imbolnăvești, poate și mori.
Făcând o altă paranteză am fost șocată de faptul ca la noi doctorii te indoapă cu antibiotice pentru orice raceală amărâtă, iar în prin alte țări antibiotice nu se dau decât în spital sub supraveghere medicală. Asta pentru ca PUNCTUL DE VEDERE general este ca virușii sunt diferiți, fiind mult mai puternici în România.
Am inceput să elimin aceste puncte de vedere din sistemul meu și de fiecare dată când apăreau le eliminăm cu fraza de curățare, despre care v-am vorbit în articolul „ Devino zâna bună a vieții tale”.
In plus, ieri am realizat că o parte din convingerile mele legate de subiectul sus-menționat le-am eliberat prin sedințele de Bars a căror beneficiară am fost și incă eliberez din ce am adus in corpul meu prin convingerile de mai-sus. In momentul în care prietena mea mi-a atins punctele „VINDECARE” gâtul a inceput să mă doară violent, iar pe măsură ce energia trecea prin aceste puncte, durerea a dispărut treptat.
Apăsarea punctelor „VINDECARE” ne face să eliberăm aceste credințe limitative despre tot ceea ce înseamna vindecare, ne face să fim mai dornici să ne ascultam corpul despre ceea ce vrea să primească pentru a se vindeca.
„VINDECAREA” este de fapt tot ceea ce credem despre ce înseamnă să fii un vindecător, ceea ce nu înseamnă să fii vindecator și toate punctele de vedere pe care le ai despre capacitatea corpului tău de a se vindecă sau nu, despre ce îl vindecă și ce nu.
Am fost educați să credem ca vindecarea trebuie neapărat să vină din exterior… Ne ducem la doctor, acesta ne imbuibă cu medicamente, că dacă nu …. doctorul nu e bun !?! Vă este familiară această părere? Sau mergem la un alt gen de tămăduitor care ar trebui să ne faca bine.
Dacă de fapt, corpul nostru știe singur de ce are nevoie să se vindece? Recent într-un ziar am citit despre o femeie din Suceava, cu cancer de col uterin in faza terminală care s-a vindecat, cred eu, din simplu motiv pentru ca a acceptat că există totusi o cale de vindecare, după ce doctorii o trimiseseră acasă să moară.
Corpul nostru are o capacitate uimitoare de a se regenera în întregime, fiecare tip de celulă regenerându-se la perioade ce diferă între 1 zi (hematia) și 3 ani (celulă osoasă). Dr. Deepak Chopra a explicat ca „amintiri-fantomă”, emoții ale unor evenimente din viațâ, se pot atașa și transmite de la o generație de celule la alta, motiv pentru care celulele bolnave în loc sâ fie înlocuite cu unele noi, sănătoase, continua tiparul morbid. El a comparat corpul uman cu un computer, afirmând ca în momentul în care aceasta „programare” este întreruptă, vindecarea este posibilă. Azi citeam un articol prin care niste cercetători de la Emory University School of Medicine din Atlanta au demonstrat că amintirile trec de la o generație la alta prin ADN, începând să studieze cauzele genetice ale unor boli.
Cum se poate „deprograma” corpul? Intrând în contact cu partea care a creat programarea și deprogramând-o. Pur și simplu învață să-ți asculți corpul.
Corpurile noastre sunt conștiente, iar ele vor să comunice cu noi, totul este că noi să fim dispuși să le ascultam. Ai fost vreodată “bolnav” și in timp ce stăteai acasă și te odihneai ți s-a intamplat să ai o conștientizare despre ceva care ți-a fost foarte utilă? Ai observat că trupul tău te lasă să știi/afli, dacă ești atent, ce și cât de mult îi place să mănânce și să bea? Cu cât ne permitem să ne conectam cu trupurile noastre și să le ascultam, cu atât viața ne devine mai ușoară!
Cum ar fi dacă corpul ar fi prietenul tău cel mai bun? Cum te-ai purta cu el? L-ai asculta? Ia-i da ce are nevoie?